leorcăi - explicat in DEX

leorcăi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LEORCĂÍ, leorcăiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) face leoarcă, a (se) uda (tare) cu apă. – Leoarcă + suf. -ăi.

leorcăi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
leorcăi, leorcăiesc I. v. t. a uda cu apă II. v. r. a se uda tare

leorcăĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
leórcăĭ și -ĭésc, a -í v. tr. (d. leorcă. V. fleorcăĭ). Ud leorcă.

leorcăi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!leorcăí (a ~) (pop.) (leor-) vb., ind. prez. 3 sg. leórcăie/leorcăiéște, imperf. 3 sg. leorcăiá; conj. prez. 3 să leórcăie/să leorcăiáscă

leorcăi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LEORCĂÍ, leorcăi, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) face leoarcă, a (se) uda (tare) cu apă. [Prez. ind. și: leorcăiesc] — Leoarcă + suf. -ăi.