lenitiv - explicat in DEX

lenitiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LENITÍV, -Ă, lenitivi, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care calmează, care alină durerile. – Din fr. lénitif, lat. lenitivus.

lenitiv (Dicționar de neologisme, 1986)
LENITÍV, -Ă adj., s.n. (Substanță) care calmează durerile. [< fr. lénitif, cf. lat. lenire – a liniști].

lenitiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LENITÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) care calmează durerile. (< fr. lénitif, lat. lenitivus)

lenitiv (Dicționaru limbii românești, 1939)
*lenitív, -ă adj. (lat. lenitivus, d. lenire, a liniști, a alina. V. lin, alin). Med. Care alină, care liniștește: remediŭ lenitiv. S. n., pl. e. Mĭerea e un bun lenitiv.

lenitiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lenitív¹ adj. m., pl. lenitívi; f. lenitívă, pl. lenitíve

lenitiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lenitív² s. n., pl. lenitíve

lenitiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LENITÍV, -Ă, lenitivi, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care calmează, care alină durerile. — Din fr. lénitif, lat. lenitivus.