lemnărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LEMNĂRÍE1, lemnării, s. f. 1. Cantitate, grămadă (mare) de lemne.
2. Material lemnos care intră într-o construcție.
3. (
Reg.) Magazie de lemne. –
Lemn +
suf. -ărie.lemnărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LEMNĂRÍE2, lemnării, s. f. 1. Meseria lemnarului (
1); lemnărit.
2. Atelierul lemnarului (
1); tâmplărie. –
Lemnar +
suf. -ie.lemnărie (Dicționaru limbii românești, 1939)lemnăríe f. Meseria de lemnar. Comerciu de lemne de foc. Depozit de lemne de foc. Construcțiune de lemn:
lemnăria uneĭ case.lemnărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lemnăríe s. f.,
art. lemnăría, g.-d. art. lemnăríei; (ateliere)
pl. lemnăríi, art. lemnăríilelemnărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)lemnărie f.
1. magazie cu lemne;
2. meșteșugul lemnarului.
lemnărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LEMNĂRÍE1, lemnării, s. f. 1. Cantitate, grămadă (mare) de lemne.
2. Material lemnos care intră într-o construcție.
3. (
Reg.) Magazie de lemne. —
Lemn +
suf. -ărie.lemnărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LEMNĂRÍE2, (2) lemnării, s. f. 1. Meseria lemnarului
(1); lemnărit.
2. Atelierul lemnarului
(1); tâmplărie. —
Lemnar +
suf. -ie.