lehime - explicat in DEX

lehime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LEHÍME s. f. (Înv.) Totalitatea leșilor; mulțime de leși. – Leah + suf. -ime.

lehime (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
LEHÍME, lehimi, s. f. (Înv.) Totalitatea leșilor. – Din leah + suf. -ime.

lehime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lehíme (înv.) s. f., g.-d. art. lehímii

lehime (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
lehime f. poporul Leșilor: ura! strigă lehimea întocmai ca un tunet AL.

lehime (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LEHÍME s. f. (înv.) Totalitatea leșilor; mulțime de Ieși. — Leah + suf. -ime.