legătoare (Dicționaru limbii românești, 1939)legătoáre f., pl.
orĭ. Cravată saŭ basma cu care te legĭ la gît. Sfoară, bată, funie saŭ lanț care servește la ținut ceva legat (de ex., cĭorapiĭ pe picĭor în loc de calțavete, un cîne [!] ca să nu fugă ș. a.).