latitudine - explicat in DEX

latitudine (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LATITÚDINE, latitudini, s. f. 1. Distanța unghiulară a unui punct de pe glob față de ecuator, măsurată pe meridianul care trece prin acel punct și exprimată în grade, minute și secunde. 2. Fig. Libertate de acțiune, posibilitate de a acționa după voie. – Din fr. latitude, lat. latitudo, -inis.

latitudine (Dicționar de neologisme, 1986)
LATITÚDINE s.f. 1. Distanța unghiulară a unui punct oarecare de pe glob sau a unui astru față de un plan ecuatorial de referință, măsurată în grade pe meridian. ♦ (Geom.) Una dintre coordonatele polare spațiale, reprezentând unghiul format de raza vectoare a unui punct dat cu planul triedrului ortogonal la care se raportează punctul. 2. (Fig.) Libertate de acțiune, de alegere. [< it. latitudine, cf. fr. latitude, lat. latitudo – lărgime].

latitudine (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LATITÚDINE s. f. 1. poziția în grade a unui punct de pe glob sau a unui astru față de un plan ecuatorial de referință. 2. (mat.) una dintre coordonatele polare spațiale, reprezentând unghiul format de raza vectoare a unui punct dat cu planul triedrului ortogonal la care se raportează punctul. 3. (fig.) libertate de acțiune, de alegere. (< it. latitudine, fr. latitude, lat. latitudo)

latitudine (Dicționaru limbii românești, 1939)
*latitúdine f. (lat. latitúdo, -údinis, lățime). Extensiune, întindere: a da prea mare latitudine uneĭ propozițiunĭ. Fig. Libertate de acțiune: am latitudinea de a lucra cum vreaŭ. Geogr. Distanța dintr´un loc pînă la ecŭator măsurată pe meridianu terestru. Pin [!] ext. Regiune supusă cutăror saŭ cutăror condițiunĭ atmosferice, după cum e maĭ aproape saŭ maĭ departe de ecŭator: vegetațiunea variază după latitudine. Pin anal. Distanța de la un astru pînă la ecliptică măsurată pin arcu cuprins între ecliptică și acest astru. (V. longitudine). Latitudine geocentrică, această distanță p. un observator despre care se presupune că stă în centru pămîntuluĭ. Latitudine eliocentrică, această distanță p. un observator despre care se presupune că stă în centru soareluĭ.

latitudine (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
latitúdine s. f., g.-d. art. latitúdinii; pl. latitúdini

latitudine (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
latitudine f. 1. întindere, extensiune: acest principiu poate avea o mare latitudine; 2. libertate completă: aveți toată latitudinea; 3. distanța unui loc la ecuator măsurată în grade pe meridian: latitudinea boreală a României, este de 5° și 30’ (între 43°,15’ și 48°,45’), iar lungimea ei dela N. la S. este ca. 500 km.; 4. climă considerată sub raportul temperaturei: omul poate trăi sub toate altitudinile.

latitudine (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LATITÚDINE, latitudini, s. f. 1. Distanța unghiulară a unui punct de pe glob față de ecuator, măsurată pe meridianul care trece prin acel punct și exprimată în grade, minute și secunde. 2. Fig. Libertate de acțiune, posibilitate de a acționa după voie.Din fr. latitude, lat. latitudo, -inis.