lanolină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LANOLÍNĂ, lanoline, s. f. Substanță grasă obținută prin prelucrarea lânii brute de oi și întrebuințată în industrie, în medicină și în cosmetică. – Din
fr. lanoline.lanolină (Dicționar de neologisme, 1986)LANOLÍNĂ s.f. Substanță grasă gălbuie, care rezultă din spălarea lânii brute, întrebuințată în medicină, în industrie, în cosmetică etc. [< fr.
lanoline].
lanolină (Marele dicționar de neologisme, 2000)LANOLÍNĂ s. f. substanță grasă, gălbuie, din spălarea lânii brute, folosită în medicină, în industrie și în cosmetică. (< fr.
lanoline)
lanolină (Dicționar de argou al limbii române, 2007)lanolină, lanoline s. f. 1. om bun la suflet / cumsecade / generos.
2. (
intl.) om naiv / credul.
lanolină (Dicționaru limbii românești, 1939)*lanolínă f., pl.
e (lat.
lana, lînă,
óleum, uleĭ, și sufixu
-ină). Un fel de grăsime care se scoate din usucu lîniĭ de oaĭe și care se întrebuințează, ca și vaselina, ca alifie:
lanolină boricată, fenicată.lanolină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lanolínă s. f.,
g.-d. art. lanolínei; pl. lanolínelanolină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LANOLÍNĂ, lanoline, s. f. Substanță grasă obținută prin prelucrarea lânii brute de oi și folosită în industrie, în medicină și în cosmetică. — Din
fr. lanoline.lanolìnă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)lanolìnă f. substanță grasă de lână spălată, protege în contra infecțiunilor cutanate.