laminație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LAMINÁȚIE, laminații s. f. (
Anat.) Așezare a unor elemente anatomice în straturi suprapuse sau concentrice. –
Cf. lat. lamina.laminație (Dicționar de neologisme, 1986)LAMINÁȚIE s.f. (
Anat.) Așezarea unor elemente anatomice în straturi suprapuse. [Gen.
-iei. / cf. lat.
lamina – lamă].
laminație (Marele dicționar de neologisme, 2000)LAMINÁȚIE s. f. așezare a unor elemente anatomice în straturi suprapuse sau concentrice. (cf.
lat. lamina, lamă)
laminație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LAMINÁȚIE, laminații s. f. (
Anat.) Așezare a unor elemente anatomice în straturi suprapuse sau concentrice. —
Cf. lat. lamina.