lamartinist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LAMARTINÍST, -Ă, lamartiniști, -ste, s. m.,
adj. 1. S. m. Poet care cultivă motivele liricii lui Lamartine.
2. Adj. Lamartinian. –
Lamartine (
n. pr.) +
suf. -ist.lamartinist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LAMARTINÍST, -Ă, lamartiniști, -ste, s. m.,
adj. 1. S. m. Poet care cultivă motivele liricii lui Lamartine.
2. Adj. Lamartinian. —
Lamartine (
n. pr.) +
suf. -ist.