laconic - explicat in DEX

laconic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LACÓNIC, -Ă, laconici, -ce, adj. (Despre vorbire, stil) Care se exprimă în puține cuvinte; scurt, succint, concis, lapidar. ♦ (Despre oameni) Care vorbește puțin (și precis). – Din fr. laconique.

laconic (Dicționar de neologisme, 1986)
LACÓNIC, -Ă adj. (Despre vorbire, stil) Scurt, succint, concis, lapidar. ♦ (Despre oameni) Care se exprimă în cuvinte puține, însă pline de conținut. [< fr. laconique, lat. laconicus, cf. gr. lakon – spartan].

laconic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LACÓNIC, -Ă adj. (despre vorbire, stil) scurt, succint, concis, lapidar. ◊ care se exprimă în cuvinte puține, dar pline de conținut. (< fr. laconique, lat. laconicus, gr. lakonikos)

laconic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*lacónic, -ă adj. (lat. lacónicus, d. vgr. lakonikós, din Laconia, regiunea unde se afla vechea Spartă). Care exprimă cugetarea în puține cuvinte (cum obișnuĭaŭ Spartaniĭ): stil, răspuns laconic. Adv. În mod laconic. V. telegrafic.

laconic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lacónic adj. m., pl. lacónici; f. lacónică, pl. lacónice

laconic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
laconic a. ce ține de Laconia; 2. fig. scurt și coprinzător (după datina Laconienilor): stil laconic. ║ adv. în prea puține vorbe.

laconic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LACÓNIC, -Ă, laconici, -ce, adj. (Despre vorbire, stil) Care se exprimă în puține cuvinte; scurt, succint, concis, lapidar. ♦ (Despre oameni) Care vorbește puțin (și precis). — Din fr. laconique.