lăstărel - explicat in DEX

lăstărel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LĂSTĂRÉL, lăstărei, s. m. Lăstăraș. [Pl. și: (n.) lăstărele] – Lăstar + suf. -el.

lăstărel (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
lăstărel, lăstărei s. m. (prst.) băiețandru lipsit de experiență sexuală.

lăstărel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lăstărél (pop.) s. m., pl. lăstăréi, art. lăstăréii

lăstărel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LĂSTĂRÉL, lăstărei, s. m. (Pop.) Lăstăraș. [Pl. și: (n.) lăstărele] — Lăstar + suf. -el.