lăsător - explicat in DEX

lăsător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LĂSĂTÓR, -OÁRE, lăsători, -oare, adj. Care lasă, care amână treburile de azi pe mâine, care își neglijează îndatoririle. – Lăsa + suf. -ător.

lăsător (Dicționaru limbii românești, 1939)
lăsătór, -oáre adj. Care tot lasă lucrurile de azĭ pe mîne [!], indolent, tembel.

lăsător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lăsătór (rar) adj. m., pl. lăsătóri; f. sg. și pl. lăsătoáre

lăsător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LĂSĂTÓR, -OÁRE, lăsători, -oare, adj. (Rar) Care lasă, care amână treburile de azi pe mâine, care își neglijează îndatoririle. — Lăsa + suf. -ător.