lămpiță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) LĂMPÍȚĂ,lămpițe, s. f. Diminutiv al lui lampă; lămpișoară. – Lampă + suf. -iță.
lămpiță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) lămpíță s. f., g.-d. art. lămpíței; pl. lămpíțe
lămpiță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) LĂMPÍȚĂ,lămpițe, s. f. Diminutiv al lui lampă', lămpișoară. — Lampă + suf. -iță.