lămâiță - explicat in DEX

lămâiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LĂMÂÍȚĂ, lămâițe, s. f. 1. Arbust ornamental cu flori mici de culoare albă, ale cărui frunze, frecate în mână, răspândesc un miros de lămâie (Philadelphus coronarius). 2. Floare artificială de ceară albă, din care se fac coronițe și buchețele pentru mirese și cocarde pentru cei care participă la nuntă. – Lămâie + suf. -iță.

lămâiță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lămâíță s. f., g.-d. art. lămâíței; pl. lămâíțe

lămâiță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
lămâiță f. plantă ce exală un miros de lămâie și cu care se fac cununi de mirese (Lippia citriodora).

lămâiță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LĂMÂÍȚĂ, lămâițe, s. f. 1. Arbust ornamental cu flori mici de culoare albă, ale cărui frunze, frecate în mână, răspândesc un miros de lămâie (Philadelphus coronarius). 2. Floare artificială de ceară albă, din care se fac coronițe și buchețele pentru mirese și cocarde pentru cei care participă la nuntă. — Lămâie + suf. -iță.