lăcrămație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LĂCRĂMÁȚIE s. f. v. reclamație.lăcrămație (Dicționar de argou al limbii române, 2007)lăcrămație, lăcrămații s. f. (pop.) reclamație
lăcrămație (Dicționaru limbii românești, 1939)lăcrămáție, V.
reclam-.lăcrămație (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)lăcrămáție, -ii, (lacrimă), s.f. – v. lacrimă „plângere, cerere„. ♦ Lăcrămație, poreclă în Moisei: „În 1962 s-a adus de către Hojda Petru Butubu un darac de lână, mașină de scărmănat lână, la care lucrează acum Mihali Ștefan Pârciu și Ivașcu Ștefan Lăcrămație” (Coman 2004: 54). – Din lacrimă + -ție.
lăcrămație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LĂCRĂMÁȚIE s. f. v. reclamație.