kaizer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)KÁIZER1, kaizeri, s. m. Denumire dată împăraților „Sfântului imperiu roman de națiune germană” și apoi împăraților Germaniei; persoană care purta acest titlu. [Scris și:
kaiser. –
Pr.:
kai-zăr] – Din
germ. Kaiser.kaizer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)KÁIZER2 s. n. Piept de porc fiert și afumat. [
Pr.:
kai-zăr] – Din
germ. Kaiser[fleisch].
kaizer (Dicționar de neologisme, 1986)KÁIZER s.m. (
Ist.) Denumire dată împăraților germani (mai ales în cel de-al doilea Reich). [< germ. Kaiser, cf. lat.
Caesar].
kaizer (Dicționar de neologisme, 1986)KÁIZER s.n. Piept de porc fiert și afumat. [< germ.
Kaiser(fleisch)].
kaizer (Marele dicționar de neologisme, 2000)KAIZER1 CÁI-ZĂR/ s. m. denumire dată împăraților germani (ai celui de-al doilea Reich). (< germ.
Kaiser)
kaizer (Marele dicționar de neologisme, 2000)KAIZER2 CÁI-ZĂR/ s. n. piept de porc fiert și afumat. (< germ.
Kaiser/fleisch)
kaizer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)káizer1 (împărat) (
germ.) [
e pron. ă]
(kai-) s. m.,
pl. káizerikaizer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)káizer2 (aliment) (
germ.) [
e pron. ă]
(kai-) s. n.kaizer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)KÁIZER1, kaizeri, s. m. Denumire dată împăraților Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană și apoi împăraților Germaniei; persoană care purta acest titlu. [Scris și:
kaiser. —
Pr.:
kaizăr] — Din
germ. Kaiser.kaizer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)KÁIZER2 s. n. Piept de porc fiert și afumat. [
Pr.:
kaizăr] — Din
germ. Kaiser[fleisch].