junctură - explicat in DEX

junctură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JUNCTÚRĂ, juncturi, s. f. (Livr.) Joncțiune; (spec.) locul de unire a două formațiuni anatomice. – Din lat. junctura, fr. joncture.

junctură (Dicționar de neologisme, 1986)
JUNCTÚRĂ s.f. (Liv.) Legătură, loc de unire, joncțiune; (spec.) locul de unire a două formațiuni anatomice. [< lat. iunctura].

junctură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
JUNCTÚRĂ s. f. joncțiune; locul de unire a două formațiuni anatomice. (< lat. iunctura, fr. joncture)

junctură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
junctúră (junc-tu-) s. f., g.-d. art. junctúrii; pl. junctúri

junctură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JUNCTÚRĂ, juncturi, s. f. (Rar) Joncțiune; spec. locul de unire a două formațiuni anatomice. — Din lat. junctura, fr. joncture.