jerpeli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JERPELÍ, jerpelesc, vb. IV.
Refl. (Despre îmbrăcăminte, cărți etc.) A se învechi și a se rupe; a se uza; a se zdrențui. ♦
Tranz. A purta rău; a degrada, a strica. –
Et. nec.jerpeli (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)jerpelí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. jerpelésc, imperf. 3
sg. jerpeleá; conj. prez. 3
să jerpeleáscăjerpeli (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JERPELÍ, jerpelesc, vb. IV.
Refl. (Despre îmbrăcăminte, cărți etc.) A se învechi și a se rupe, a se uza; a se zdrențui. ♦
Tranz. A purta rău; a degrada, a strica. —
Et. nec.