jeb - explicat in DEX

jeb (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JEB, jeburi, s. n. (Reg.) Buzunar. – Din magh. zseb.

jeb (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
jeb (jéburi), s. n. – Buzunar. – Var. jep. Mag. zseb (Tiktin; DAR). Trans. de Nord.

jeb (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
jeb, jeburi s. n. (reg.) buzunar

jeb (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
jeb, -uri, (jep, jăb), s.n. – Buzunar: „Socăcița de la oale / Ș-o făcut jăburi la poale” (Memoria 2001: 110). – Din magh. zseb „buzunar„.

jeb (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
jeb (reg.) s. n., pl. jéburi

jeb (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JEB, jeburi, s. n. (Reg.) Buzunar. — Din magh. zseb.