jachetuță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) JACHETÚȚĂ,jachetuțe, s. f. (Rar) Jachețică. – Jachetă + suf. -uță.
jachetuță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) jachetúță s. f., g.-d. art. jachetúței; pl. jachetúțe
jachetuță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) JACHETÚȚĂ,jachetuie, s. f. (Rar) Jachețică. — Jachetă + suf. -uță.