izoterm - explicat in DEX

izoterm (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IZOTÉRM, -Ă, izotermi, -e, adj. (Despre transformările sistemelor fizico-chimice) Care se produce la o temperatură constantă. ◊ Linie izotermă (și substantivat, f.) = linie care unește pe o hartă geografică punctele terestre cu aceeași temperatură medie a aerului, a apei sau a solului într-o anumită perioadă. Curbă izotermă (și substantivat, f.) = curbă care unește, pe o diagramă, punctele cu aceeași temperatură ale unui proces fizico-chimic. – Din fr. isotherme.

izoterm (Dicționar de neologisme, 1986)
IZOTÉRM, -Ă adj. Cu aceeași temperatură medie; cu o temperatură constantă; izotermic. // s.f. izotermă – 1. Linie care unește, pe o hartă geografică sau pe o diagramă, punctele cu aceeași temperatură (medie). 2. Mașină de transport cu instalație specială care menține o temperatură constantă. [Var. isoterm, -ă adj., s.f. / < fr. isotherme, cf. gr. isos – egal, thermos – cald].

izoterm (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IZOTÉRM, -Ă, izotérmi, -e, adj., s.f. I. Adj. (Despre transformări fizico-chimice) Care se produce la o temperatură constantă; izotermic. II. S.f. 1. Linie care unește punctele cu aceeași temperatură (medie) a aerului, apei sau solului într-o perioadă determinată. ♦ Curbă care unește pe o diagramă punctele cu temperatură constantă ale unui proces fizico-chimic. 2. Mașină de transport cu instalație specială, care menține o temperatură constantă. (cf. fr. isotherme)

izoterm (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
izotérm adj. m., pl. izotérmi; f. izotérmă, pl. izotérme

izoterm (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2012)
IZOTÉRM, -Ă, izotermi, -e, adj. (Despre transformările sistemelor fizico-chimice) Care se produce la o temperatură constantă. ◊ Linie izotermă (și substantivat, f.) = linie care unește pe o hartă geografică punctele terestre cu aceeași temperatură medie a aerului, a apei sau a solului într-o anumită perioadă. ◊ Curbă izotermă (și substantivat, f.) = curbă care unește, pe o diagramă, punctele cu aceeași temperatură ale unui proces fizico-chimic. — Din fr. isotherme.