izogamie - explicat in DEX

izogamie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IZOGAMÍE s. f. (Biol.) Formă primitivă de înmulțire sexuată, în care cei doi gameți care participă la fecundare sunt asemănători din punct de vedere morfologic. – Din fr. isogamie.

izogamie (Dicționar de neologisme, 1986)
IZOGAMÍE s.f. Proprietate a unor vegetale inferioare de a fi izogame. [Gen. -iei, var. isogamie s.f. / < fr. isogamie].

izogamie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IZOGAMÍE s. f. fuziune a doi izogameți; homoiogamie. (< fr. isogamie)

izogamie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
IZOGÁMIE (‹ fr. {i}) (BIOL.) Unire a doi gameți asemănători din punct de vedere morfologic, dar deosebiți din punct de vedere fiziologic și genetic. I. este o formă primitivă de înmulțire sexuală.

izogamie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
izogamíe s. f., art. izogamía, g.-d. izogamíi, art. izogamíei

izogamie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IZOGAMÍE s. f. (Biol.) Formă primitivă de înmulțire sexuată, în care cei doi gameți care participă la fecundare sunt asemănători din punct de vedere morfologic. — Din fr. isogamie.