izocor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IZOCÓR, -Ă, izocori, -e, adj.,
s. f. 1. Adj. (Despre procesele sau transformările sistemelor fizice) Care are loc la un volum constant.
2. S. f. Curbă care reprezintă pe o diagramă o transformare izocoră (
1). – Din
fr. isochore.