izobată - explicat in DEX

izobată (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IZOBÁTĂ, izobate, s. f. (Geogr.) Linie care unește, pe o hartă, punctele cu aceeași adâncime față de o suprafață de referință (lac, mare, ocean). – Din fr. isobathe.

izobată
IZOBÁTĂ s. f. v. izobat [în DN].

izobată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
izobátă (linie care unește punctele cu aceeași adâncime) s. f., g.-d. art. izobátei; pl. izobáte

izobată (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IZOBÁTĂ, izobate, s. f. (Geogr.) Linie care unește, pe o hartă, punctele cu aceeași adâncime față de o suprafață de referință (lac, mare, ocean). — Din fr. isobathe.