istericale - explicat in DEX

istericale (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ISTERICÁLE s. f. pl. (Fam.) Acces, criză de isterie. – Din ngr. isteriká.

istericale (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
istericale s. f. pl. acces, criză de isterie

istericale (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
istericále (fam.) s. f. pl., art. istericálele

istericale (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
istericale f. pl. acces de isterie, criză de nervi: au apucat’o istericalele. [Gr. mod.].

istericale (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ISTERICÁLE s. f. pl. (Fam.) Acces, criză de isterie. — Din ngr. isteriká.