invulnerabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INVULNERÁBIL, -Ă, invulnerabili, -e, adj. Care nu poate fi rănit;
p. ext. care nu poate fi atacat sau învinuit; de care nu te poți atinge cu nimic, nevulnerabil. – Din
fr. invulnérable, lat. invulnerabilis.invulnerabil (Dicționar de neologisme, 1986)INVULNERÁBIL, -Ă adj. Care nu poate fi rănit; (
p. ext.) care nu poate fi atins, lovit, învinuit în nici un fel. [Cf. lat.
invulnerabilis, fr.
invulnérable].
invulnerabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)INVULNERÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi rănit. ◊ care nu poate fi atacat, învinuit în nici un fel. (< fr.
invulnérable, lat.
invulnerabilis)
invulnerabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*invulnerábil, -ă adj. (lat.
in-vulnerabilis). Care nu e vulnerabil, nu poate fi rănit:
adversar invulnerabil.invulnerabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)invulnerábil adj. m.,
pl. invulnerábili; f. invulnerábilă, pl. invulnerábileinvulnerabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)invulnerabil a. care nu poate fi rănit.
invulnerabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INVULNERÁBIL, -Ă, invulnerabili, -e, adj. Care nu poate fi rănit;
p. ext. care nu poate fi atacat sau învinuit; de care nu te poți atinge cu nimic, nevulnerabil. — Din
fr. invulnérable, lat. invulnerabilis.