învălmăși (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNVĂLMĂȘÍ, învălmășesc, vb. IV.
Tranz. și
refl. A (se) amesteca de-a valma; a pune, a arunca sau a se afla pus, aruncat la întâmplare, în dezordine. ♦
Refl. Fig. (Rar) A se încurca, a se zăpăci, a se tulbura. –
Cf. [de-a]
valma și
vălmășag.