interregn (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTERRÉGN, interregnuri, s. n. Interval de timp în care un stat monarhic este lipsit de suveran. – Din
fr. interrègne, lat. interregnum.interregn (Dicționar de neologisme, 1986)INTERRÉGN s.n. Interval de timp între două domnii în care tronul nu este ocupat de nimeni; (
p. ext.) interval de timp în care nu există un guvern, o conducere. [< fr.
interrègne, cf. lat.
interregnum].
interregn (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTERRÉGN s. n. interval de timp în care un stat monarhic este lipsit de suveran. (< fr.
interrègne, lat.
interregnum)
interregn (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)INTERRÉGN (‹
fr.,
lat.)
s. n. Interval de timp din istoria unui stat monarhic în care, din diverse motive, suveranul nu-și poate exercita autoritatea (
ex. Marele interregn german între moartea lui Conrad IV, 1254, și alegerea lui Rudolf I de Habsburg, 1273). Termenul se folosește frecvent și în alte situații în care titularul este absent.
interregn (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)interrégn s. n.,
pl. interrégnuriinterregn (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)interregn n. interval de timp dela moartea unui monarh până la întronarea altuia.
interregn (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INTERRÉGN, interregnuri, s. n. Interval de timp în care un monarh nu-și poate exercita autoritatea. – — Din
fr. interrègne, lat. interregnum.