interfon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTERFÓN, interfoane, s. n. Aparat de comunicare folosit în interiorul unui grup de clădiri, al unei clădiri sau al unui apartament. – Din
fr. interphone.interfon (Dicționar de neologisme, 1986)INTERFÓN s.n. Instalație telefonică care permite convorbiri numai la posturi interioare. [< fr.
interphone].
interfon (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTERFÓN s. n. sistem de comunicații care permite convorbiri numai între posturi interioare; aparat de intercomunicație în avioane; intercom. (< fr.
interphone)
interfon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INTERFÓN, interfoane, s. n. Sistem telefonic cu difuzor, folosit în interiorul unui grup de clădiri, al unei clădiri sau al unui apartament. — Din
fr. interphone.