intercalație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTERCALÁȚIE, intercalații, s. f. 1. Intercalare.
2. Rocă sterilă care apare în cuprinsul unui zăcământ. – Din
fr. intercalation.intercalație (Dicționar de neologisme, 1986)INTERCALÁȚIE s.f. 1. (
Rar) Intercalare.
2. Rocă sterilă cuprinsă într-un zăcământ. [Gen.
-iei. / cf. fr.
intercalation].
intercalație (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTERCALÁȚIE s. f. 1. intercalare. 2. rocă sterilă într-un zăcământ. (< fr.
intercalation)
intercalație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)intercaláție (-ți-e) s. f.,
art. intercaláția (-ți-a), g.-d. art. intercaláției; pl. intercaláții, art. intercaláțiile (-ți-i-)