integrant (Dicționar de neologisme, 1986)INTEGRÁNT s.n. (
Mat.) Funcție de integrat. [< fr.
intégrant].
integrant (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTEGRÁNT, -Ă adj. component constitutiv. ♦ parte ~ă = parte care intră cu necesitate într-un tot. (< fr.
intégrante)
integrant (Dicționaru limbii românești, 1939)*integránt, -ă adj. (lat.
integrans, -ántis, d.
integrare, a integra). Care contribue [!] la integritatea unuĭ tot:
brațele-s părțĭ integrante ale corpuluĭ.integrant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!integránt (-te-grant) adj. m.,
pl. integránți; f. integrántă, pl. integránteintegrant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)integrant a. care contribue la integritatea unui tot:
brațele sunt părți integrante ale corpului.