intangibil - explicat in DEX

intangibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INTANGÍBIL, -Ă, intangibili, -e, adj. Care nu poate fi atins, de neatins; care trebuie să rămână intact. – Din fr. intangible.

intangibil (Dicționar de neologisme, 1986)
INTANGÍBIL, -Ă adj. (Liv.) Care nu poate fi atins; de neatins. [Cf. fr. intangible].

intangibil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
INTANGÍBIL, -Ă adj. care nu poate fi atins; de neatins. (< fr. intangible)

intangibil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*intangíbil, -ă adj. (d. tangibil; fr. -ible). Care nu poate fi atins.

intangibil (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
INTANGIBIL, -Ă (‹ fr.) adj. 1. De care nu te poți atinge; care trebuie să rămână intact. 2. (EC.) Active intangibile = valori care nu au substanță materială (cele mai cunoscute fiind imobilizările necorporale) și pot constitui obiectul unei tranzacții.

intangibil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
intangíbil adj. m., pl. intangíbili; f. intangíbilă, pl. intangíbile

intangibil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
intangibil a. ce nu poate fi pipăit.