intact - explicat in DEX

intact (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INTÁCT, -Ă, intacți, -te, adj. Neatins, neștirbit, întreg; p. ext. (despre ființe) teafăr, nevătămat. – Din fr. intact, lat. intactus.

intact (Dicționar de neologisme, 1986)
INTÁCT, -Ă adj. Neatins, neștirbit; întreg. [< fr. intact, cf. lat. intactus].

intact (Marele dicționar de neologisme, 2000)
INTÁCT, -Ă adj. neatins, neștirbit; întreg. (< fr. intact, lat. intactus)

intact (Dicționaru limbii românești, 1939)
*intáct, -ă adj. (lat. in-tactus. V. ating, contact). Neatins, întreg, nevătămat: banĭ intacțĭ, edificiŭ intact, (fig.) reputațiune intactă.

intact (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
intáct adj. m., pl. intácți; f. intáctă, pl. intácte

intact (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
intact a. 1. neatins: suma e încă intactă; 2. fig. curat, nepătat: reputațiune intactă.