intabulare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTABULÁRE, intabulări, s. f. Acțiunea de
a intabula și rezultatul ei. –
V. intabula.intabulare (Dicționar de neologisme, 1986)INTABULÁRE s.f. Acțiunea de a intabula și rezultatul ei. [<
intabula].
intabulare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)intabuláre s. f.,
g.-d. art. intabulắrii; pl. intabulắri