insular - explicat in DEX

insular (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INSULÁR, -Ă, insulari, -e, adj. Care se află pe o insulă; de insulă, caracteristic unei insule. ♦ (Substantivat) Locuitor al unei insule (1). – Din fr. insulaire, lat. insularis.

insular (Dicționar de neologisme, 1986)
INSULÁR adj. Caracteristic unei insule; aflat pe o insulă; de (pe o) insulă. // s.m. și f. Locuitor al unei insule. [Cf. fr. insulaire].

insular (Marele dicționar de neologisme, 2000)
INSULÁR, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) al unei insule. (< fr. insulaire, lat. insularis)

insular (Dicționaru limbii românești, 1939)
*insulár, -ă adj. (lat. insularis). De insulă, din insulă: popor insular. Subst. Locuitor din insulă: Englejiĭ îs insularĭ.

insular (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
insulár adj. m., pl. insulári; f. insuláră, pl. insuláre

insular (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
insular a. și m. care locuește într’o insulă.