instila (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INSTILÁ, instilez, vb. I.
Tranz. A administra picătură cu picătură un medicament lichid în scopuri terapeutice sau profilactice, a face o instilație; a pica
1. – Din
fr. instiller, lat. instillare.instila (Dicționar de neologisme, 1986)INSTILÁ vb. I. tr. A picura o doctorie pe un organ bolnav. [< fr.
instiller, cf. lat.
instillare].
instila (Marele dicționar de neologisme, 2000)INSTILÁ vb. tr. 1. a face o instilație. 2. (fig.) a face să pătrundă lent. (< fr.
instiller, lat.
instillare)
instila (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)instilá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
instileáză