instigație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INSTIGÁȚIE, instigații, s. f. Instigare. [
Var.:
instigațiúne s. f.]. – Din
fr. instigation, lat. instigatio, -
onis.instigație (Dicționar de neologisme, 1986)INSTIGÁȚIE s.f. Îndemn la violență; ațâțare, instigare. [Gen.
-iei, var.
instigațiune s.f. / cf. fr.
instigation].
instigație (Marele dicționar de neologisme, 2000)INSTIGÁȚIE s. f. instigare. (< fr.
instigation, lat.
instigatio)
instigație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)instigáție (rar)
(-ți-e) s. f.,
art. instigáția (-ți-a), g.-d. art. instigáției; pl. instigáții, art. instigáțiile (-ți-i-)