inseparabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INSEPARÁBIL, -Ă, inseparabili, -e, adj. Care nu se poate separa, despărți de ceva sau de cineva, strâns unit sau legat; de nedespărțit. – Din
fr. inséparable, lat. inseparabilis.inseparabil (Dicționar de neologisme, 1986)INSEPARÁBIL, -Ă adj. Care nu se poate separa; de nedespărțit. [Cf. fr.
inséparable, lat.
inseparabilis].
inseparabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)INSEPARÁBIL, -Ă adj. (de) nedespărțit. (< fr.
inséparable, lat.
inseparabilis)
inseparabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*inseparábil, -ă adj. (lat.
in-separabilis). Care nu se poate separa.
Gram. Particule inseparabile, acelea care nu se separă, ca
des-, con- ș. a. Adv. În mod inseparabil:
Dobrogea e inseparabil unită cu România!inseparabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inseparábil adj. m.,
pl. inseparábili; f. inseparábilă, pl. inseparábileinseparabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)inseparabil a. nedespărțit.