ins (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INS, inși, s. m. Individ, persoană, om. ◊
Tot insul = fiecare; toți oamenii. –
Lat. ipsus (=
ipse).
ins (Dicționaru limbii românești, 1939)ins, -ă s. (d.
însu). Individ, persoană:
să vie´n coace [!] patru inșĭ, am văzut un ins pin [!] întuneric, noĭ eram doŭă inse.ins (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ins s. m.,
pl. inși