înregistra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNREGISTRÁ, înregistrez, vb. I.
Tranz. 1. A înscrie într-un registru.
2. A reține prin scris un fapt, un eveniment; a imprima (cu mijloace tehnice) sunetele, fenomenele luminoase etc. ♦
Fig. A întipări în minte, a memora.
3. A înscrie în activul său ca rezultat, ca realizare etc.; a obține.
A înregistra un succes important. – Din
fr. enregistrer.