înjunghietură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNJUNGHIETÚRĂ, înjunghieturi, s. f. 1. Senzație dureroasă vie (ca de înjunghiere); junghi.
2. Rană produsă prin înjunghiere; locul unde a fost înfiptă lama cu care s-a înjunghiat. [
Pr.:
-ghi-e-] –
Înjunghia +
suf. -ătură.