înjumătăți (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNJUMĂTĂȚÍ, înjumătățesc, vb. IV.
Tranz. A împărți, a tăia, a desface etc. în două; a reduce la jumătate, a jumătăți. ♦ A amesteca pe din două cu altceva, a îndoi cu... –
În + jumătate.