ininteligență (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ININTELIGÉNȚĂ s. f. (Rar) Lipsă de inteligență; nepricepere, neinteligență. – Din
fr. inintelligence.ininteligență (Dicționar de neologisme, 1986)ININTELIGÉNȚĂ s.f. (
Rar) Lipsă de inteligență; nepricepere. [Cf. fr.
inintelligence].
ininteligență (Marele dicționar de neologisme, 2000)ININTELIGÉNȚĂ s. f. lipsă de inteligență; stupiditate. (< fr.
inintelligence)
ininteligență (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!ininteligénță (rar)
(i-nin-/in-in-) s. f.,
g.-d. art. ininteligénței