inie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INÍE, inii, s. f. (
Reg.) Apă amestecată cu gheață; sloi de gheață, mare și sfărâmicios, care plutește pe apă. – Din
sl. inije.inie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)iníe (iníi), s. f. – Sloi, gheață care se formează iarna pe suprafața apelor curgătoare.
Sl. inije „grindină” (Miklosich,
Slaw. Elem., 23; Miklosich,
Lexicon, 257; Cihac, II, 148),
cf. bg.,
rus. inej, sb.,
cr. inje.inie (Dicționaru limbii românești, 1939)iníe f. (vsl.
iniĭe, iniĭ, bg. rus.
ineĭ, sîrb.
inje, rut.
inéĭ, brumă).
Mold. Munt. Prima pojghiță de gheață pe apă. Poleĭ.
Munt. Trans. Sloĭ. – Maĭ vechĭ și
ínie, brumă. V.
mîzgă.inie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)iníe (
reg.)
s. f.,
art. inía, g.-d. art. iníei; pl. iníi, art. iníileinie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)inie f. brumă:
blagosloviți ruorele și iniile, ghiața și gerul CANT.