iniță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÍNIȚĂ s. f. (
Bot.;
reg.) Torțel. –
In2 +
suf. -iță.iniță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)íniță (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. ínițeiiniță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)iniță f.
Bot. torțel (planta e parazită pe in).