înhăma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNHĂMÁ, înhám, vb. I.
1. Tranz. A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul.
2. Tranz. și
refl. Fig. A (se) angaja la realizarea unui lucru care cere eforturi stăruitoare; a (se) înjuga. –
În + ham.