ingerare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INGERÁRE, ingerări, s. f. Acțiunea de
a ingera și rezultatul ei; ingestie. –
V. ingera.ingerare (Dicționar de neologisme, 1986)INGERÁRE s.f. Acțiunea de a ingera și rezultatul ei; ingestie. [<
ingera].
ingerare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*ingeráre (înghițire)
s. f.,
g.-d. art. ingerắrii; pl. ingerắri