ingenuitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INGENUITÁTE s. f. Simplitate, naturalețe împletită cu sinceritate și naivitate; puritate, candoare (în comportări). [
Pr.: -
nu-i-] – Din
fr. ingénuité, lat. ingenuitas, -atis.ingenuitate (Dicționar de neologisme, 1986)INGENUITÁTE s.f. Simplitate, naivitate, nevinovăție, curățenie; candoare. [Pron.
nu-i-. / cf. fr.
ingénuité, it.
ingenuità].
ingenuitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)INGENUITÁTE s. f. naturalețe, simplitate, naivitate, candoare. (< fr.
ingénuité, lat.
ingenuitas)
ingenuitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*ingenuitáte f. (lat.
ingenúitas, -átis). Naivitate, simplicitate, sinceritate naturală:
a răspunde cu ingenuitate. Vorbă, acțiune ingenuă.
ingenuitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!ingenuitáte (-nu-i-) s. f.,
g.-d. art. ingenuitắții; (manifestări)
pl. ingenuitắți