infuzor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INFUZÓR1, infuzori, s. m. (La
pl.) Clasă de protozoare care au corpul acoperit de cili, cu ajutorul cărora se deplasează; ciliat; (și la
sg.) animal care face parte din această clasă. [
Var.:
infuzóriu s. m.] – Din
fr. infusoire, lat. infusorius.infuzor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INFUZÓR2, infuzoare, s. n. Recipient de metal, de porțelan etc. cu capac, în care se prepară infuziile. – Din
fr. infusoir.infuzor (Dicționar de neologisme, 1986)INFUZÓR s.n. Vas cilindric cu capac pentru preparat infuziile. [< fr.
infuseur].
infuzor (Marele dicționar de neologisme, 2000)INFUZÓR s. n. vas cilindric cu capac pentru preparat infuzii (1). (< fr.
infusoir)
infuzor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)infuzór1 (animal)
s. m.,
pl. infuzóriinfuzor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)infuzór2 (recipient)
s. n.,
pl. infuzoáre