infuziune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INFUZIÚNE s. f. v. infuzie.infuziune (Dicționar de neologisme, 1986)INFUZIÚNE s.f. v.
infuzie.
infuziune (Dicționaru limbii românești, 1939)*infuziúne f. (lat.
infúsio, -ónis. V.
fuziune). Turnare de apă ferbinte [!], opărire a uneĭ substanțe. Băutură obținută pin [!] opărire:
infuziune de ceaĭ (ob. numită numaĭ
ceaĭ). – Și
-úzie. V.
decoct.infuziune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)infuziune f.
1. vărsare de apă fierbinte pe un medicament, fără a le fierbe împreună;
2. lichid astfel obținut:
infuziune de ceaiu.